Fișa cu date de securitate
(FDS)
CONTEXT DE REGLEMENTARE
FDS vizează toate substanțele și amestecurile sau preparatele de substanțe chimice. Prin urmare, acestea sunt întocmite de către producătorii sau distribuitorii de solvenți și degresanți și se adresează utilizatorilor, medicilor de medicina muncii, angajatorilor, angajaților, lucrătorilor în prevenție, membrilor CHSCT. Acestea trebuie să respecte Regulamentul (CE) REACH 1927/2006 din 18 decembrie 2006 și Regulamentul ATP.10 CLP 2017/776 CE-GHS.
Prin urmare, orice FDS care au fost emise sau transmise înainte de 1 iunie 2015 nu sunt în conformitate cu regulamentele. În plus, FDS trebuie gestionate, însemnând că fiecare modificare de reglementare sau referitoare la produs trebuie comunicată utilizatorului.
__________________________________________________
FÂNTÂNI BIOLOGICE
Fântânile biologice:
A existat un mare interes pentru utilizarea fântânilor biologice, deoarece, în teorie, acestea nu generau deșeuri industriale. Cu toate acestea, fântânile biologice nu permit eliminarea tuturor agenților poluanți, iar prezența benzinei, a motorinei, a diluanților și a vopselelor este interzisă, deoarece acestea conduc la distrugerea sau inhibarea microorganismelor. O simplă pană de curent este cauza mirosurilor urât mirositoare. Înlocuirea băilor este prohibitivă, având un cost cuprins între 700 și 900 de euro, uneori aceasta trebuind să fie realizată de mai multe ori pe an.
În plus, nu există reglementări actuale privind fântânile organice.
Responsabilitatea intră în sfera de aplicare a dreptului comun. Utilizatorul este singurul responsabil pentru pericolele asociate cu utilizarea populațiilor, genurilor și speciilor de microorganisme care i-au fost furnizate.
Cu toate acestea, nu există suficiente studii științifice pentru toate microorganismele utilizate.
Microorganismele din mediul înconjurător pot contamina fântânile.
Genurile și speciile însămânțate în momentul creării unei fântâni biologice nu sunt întotdeauna aceleași în timp și evoluează, proporția acestora putând fluctua în timp.
Există riscul transmitere la utilizatori, atunci când aceștia sunt imunodeficienți.
Consultați www.inrs.fr ND 2304 suivi de la flore microbiologique des fontaines de biodégradation des graisses [Monitorizarea florei microbiologice a fântânilor de biodegradare a grăsimilor].
Consultați www.inrs.fr évaluation des risques des fontaines de biodégradation des graisses [Evaluarea riscurilor fântânilor de biodegradare a grăsimilor].
Tabelul I Clasificarea agenților biologici în grupuri de risc infecțios
„Se precizează în mod clar că utilizatorului îi revine responsabilitatea de a efectua propria evaluare a riscurilor și că acesta trebuie să dețină următoarele informații”
- Identitatea exactă a tulpinilor microbiene implicate în proces.
- Patogenitatea potențială a fiecărui agent biologic.
- Doza infecțioasă a fiecărui agent patogen.
- Concentrația bacteriană atinsă în cadrul procesului.
- Calea de pătrundere a agentului patogen în organism (digestivă, mucocutanată, respiratorie).
|
Având în vedere că responsabilitatea în acest sens le revine utilizatorilor, dispun aceștia de mijloacele necesare pentru a monitoriza evoluția și modificările populației în timp, în raport cu însămânțările inițiale? Cunosc aceștia patogenitatea și doza infecțioasă? |
Institutul Canadian IRSST recomandă măsuri mai ample de prevenire, în conformitate cu recomandarea generală franceză privind purtarea EIP.
Consultați www.irsst.qc.ca Utilisation sécuritaire des fontaines biologiques de dégraissage [Utilizarea în siguranță a fântânilor de degresare biologică]. În cazul uscării pieselor cu o suflantă, este obligatorie purtarea unei măști de protecție sau a unei măști respiratorii.
Citiți
« Voyage au pays des bactéries » (Călătorie pe tărâmul bacteriilor)
de Me Christine DAVID, microbiolog în cadrul Departamentului de Expertiză al INRS
__________________________________________________
PERICOL DE INGERARE H 304
Anecdote din trecut despre riscul de ingerare a solvenților
Sifonarea combustibilului este o practică care pare să fi apărut în timpul Primului Război Mondial. Această practică a continuat în special în perioadele de penurie, precum în mai 1968. Franța rămăsese fără combustibil. Prin urmare, sifonarea era singura modalitate de a putea călători. Riscul de aspirație accidentală era major.
Ce legătură are acest lucru cu solvenții de uz industrial? Pur și simplu, din aceleași motive, dacă sunt solvenți pe bază de hidrocarburi.
În anii '70, am început să activez în domeniul formulării. Utilizarea hidrocarburilor era frecventă. Încă mai este când vine vorba de prepararea lichidelor penetrante și a lichidelor evanescente pentru transformarea metalelor, dar și de formularea solvenților de degresare.
Era o practică obișnuită ca șoferii care livrau cisternele cu solvenți de bază să își realimenteze rezervoarele cu aceleași produse pe care le livrau, pentru a evita să meargă la pompă. Motivele acestora ar putea fi multiple...
Din fericire, aceste practici au dispărut în prezent. Accesul la rezervoare este securizat, astfel încât sifonarea este imposibilă dacă nu sunteți deținătorul cheilor vehiculului, jojele și semnalizarea lipsei de combustibil au devenit extrem de eficiente, iar serviciile vamale verifică periodic depozitarea și fluxul de hidrocarburi pentru utilizarea drept combustibil sau pentru utilizarea drept solvent.
Însă riscul toxicologic în mediile industriale există încă.
Umplerea dintr-un recipient mai mare într-un recipient mai mic, de exemplu, pentru a facilita manipularea, se numește fracționare.
Pericolul fracționării este major atunci când aceasta are loc, iar un incident a avut loc atunci când s-a utilizat o sticlă în care se afla o băutură...
Reetichetarea ambalajelor utilizate pentru fracționare nu este o practică obișnuită. Ar trebui să fie.
Fraza H 304 introdusă de CLP„Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii” ar trebui să precizeze
Nu beți
Nu sifonați
Nu fracționați
Sunt vizați toți solvenții degresanți pe bază de hidrocarburi, dacă vâscozitatea acestora este mai mică de KV 20,5 mm2/s-1, ceea ce este practic întotdeauna cazul.
Care este riscul aspirației în căile respiratorii?
Aspirația în căile respiratorii este în primul rând o problemă de înghițire. Aportul de alimente se deplasează spre laringe, apoi spre căile respiratorii inferioare.
Aspirația în căile respiratorii este întotdeauna posibilă în cazul alimentelor sau al lichidelor.
Chiar dacă tehnicile de eliberare (LVA) sunt aplicate rapid, acestea dau rezultate în cazul alimentelor solide sau păstoase, însă sunt practic ineficiente pentru lichide și total ineficiente pentru solvenți.
Jacques P. TARDIF
Apa ar fi fatală prin înghițire dacă se consumă mai mult de 8,3 litri pe zi
MARCELO DUHALDE, mars 2013
__________________________________________________
CMR
(cancerigen, mutagen, toxic pentru reproducere)
Unii agenți chimici (substanțe sau preparate) au efecte cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere pe termen mediu sau lung. Acestea se numesc CMR.
Este esențial să le identificăm și anume, să facem un inventar al produselor utilizate și al situațiilor de lucru care pot conduce la expuneri. În cazul în care un agent CMR este identificat la locul de muncă, îndepărtarea sau înlocuirea acestuia este necesară ori de câte ori este fezabil din punct de vedere tehnic.
http://www.inrs.fr/risques/cmr-agents-chimiques/ce-qu-il-faut-retenir.html
Lista completă a substanțelor CMR actualizată prin cea de-a 9-a adaptare la progresul tehnic CLP 2016/1079 poate fi consultată la adresa:
Lista substanțelor CMR
http://www.prc.cnrs-gif.fr/spip.php?rubrique14